Cultura Locala‎ > ‎

Prezentare Locala

Pozitia geografica si relieful

Comuna cu satele componente are o suprafata de 12400, cu o forma alungita si orientata spre directia sud-vest -nord-est, intinzandu-se intre 44 grade si 37 minute latitudine nordica si 26 grade si 53 minute longitudine estica.
Se invecineaza la Nord - comuna Cocora, la Sud - comuna Salcioara, la Est - comuna Sarateni si la Vest - comuna Sfintu Gheorghe.


Relieful cuprinde in extremitatea sudica a teritoriului comunei o parte a Baraganului de Sud; 81 de metri este altitudinea maxima , care coboara inspre riul Ialomita printr-un povirnis (suvita in exprimarea locala). Intre satele
 Copuzu si Crasanii de Jos se afla un promontoriu cunoscut sub numele de Piscul Crasanilor unde a existat o veche cetate daco-getica. Urmeaza lunca Ialomitei usor valurita si Cimpia Baraganului central, care pe teritoriul comunei urca de la 50 de metri la 150 metri altitudine. Se gasesc, ca de altfel in tot Baraganul, niste ridicaturi de pamint numite movile. 


Unii cred despre movile ca au fost mormintele unor capetenii barbare ce au fost rapuse pe aceste meleaguri dar pot fi si ridicaturi naturale de teren avind in vedere stratificarea terenului.


Reteaua hidrografica majora este reprezentata de riul Ialomita (40 de metri latime maxima) cu un traseu meandrat de la est la vest pe sub coasta Baraganului.
Monumente ale naturii aflate pe teritoriul localitatii.


Pe teritoriul comunei nu se afla elemente de flora sau fauna declarate monumente ale naturii. Totusi, in padurile aflate pe teritoriul administrativ al comunei, se afla animale ocrotite de lege precum fazani, caprioare, porci mistreti.


Evolutia situatiei administrativ-teritoriale si

demografice


In perioada 1968-2005, actuala comuna Balaciu a inglobat trei foste comune respectiv Balaciu,Sarateni si Crasani si din aceasta cauza nu dispunem de date foarte exacte.

In anul 2005,ca urmare a rezultatelor referendumului local cu privire la reorganizarea comunei si infiintarea comunei Sarateni,a fost adoptata Legea nr.67/1995 privind reorganizarea comunei.

Astfel,in prezent comuna este formata din satele:Balaciu,Crasanii de Sus,Crasanii de Jos si Copuzu. Dupa recensamntul din 1887, populatia fostei comune Balaciu era de 116 familii de romini, 12 familii de tigani si 2 familii de greci, total 846 locuitori. In 1890, comuna avea 805 locuitori cu 98 capi de familie. (Lahovary I.Gh. - Marele ictionar Geografic al Rominiei Vol.II pag. 209)
in 1899, satul Crasanii apartinea de comuna Copuzu, avind o populatie de 86 familii.


La recensamintul populatiei din 1912, populatiei satelor comunei era urmatoarea:

Satul Menaje Locuitori- B- F
Balaciu de Sus 184- 613- 568
Balaciu de Jos 103 -70 -76
Copuzu 222 -501- 488
Crasanii de Jos 156 -321- 301 

In urma reformei agrare din 1921, populatia s-a marit, asa cum se poate vedea din tabelul de mai jos:

Satul Populatia- Cladiri
Balaciu de Jos 570- 122
Balaciu de Sus 708- 145
Copuzu 976- 204

Crasanii de Jos 700 -140
Crasanii de Sus 541- 100

Situatia comunei la 1940 era urmatoarea:

Satul LocuitoriTotal- B- F
Balaciu 1402- 688- 714
Crasani 2358- 1196- 1162


La recensamintul din 5 ianuarie 1977, comuna Balaciu avea 4863 locuitori din care 2350 barbati si 2418 femei. Evolutia populatiei in perioada anilor 1985-1992 se poate urmari in tabelul de mai jos:


Satul Anul1985- 1992
Balaciu 1380 -1100
Sarateni 1570- 1420
Copuzu 580- 435
Crasanii de Jos 550- 402
Crasanii de Sus 220- 175


Lacasuri de cultura


  Caminele culturale au fost infiintate dupa 1948 ca mijloace de propaganda ideologica comunista. Au existat astfel de asezaminte culturale in fiecare sat. In acest an existau doua camine culturale, unul in satul de resedinta al comunei si altul la Sarateni.


  Actualul camin cultural din satul Balaciu, cu prima denumire de "Aurel Setu" a fost construit in anul 1952 cu materiale rezultate din demolarea conacului de la mosia lui Ion Dobrinescu. Caminul cultural avea o sala de spectacole, o biblioteca si o sala de repetitii. in sala mare se gasea si cabina pentru proiectia filmelor artistice. Aceasta dupa un timp a fost demontata.


  In satul Balaciu a existat unul din vechile cinematografe satesti din tara. La caminele culturale se desfasurau conferinte si adunari de partid, alegeri (salile fiind transformate in sectii de votare), se desfasurau si spectacole de calitate sustinute de brigazi artistice din localitate sau vedete din alta parte. Renumite erau dansurile populare din satul Sarateni, acestea avand dansatori din mai multe generatii. Devenind sediul CUASC-ului din Balaciu se desfasurau concursuri si intreceri artistice. S-a remarcat ca interpret de muzica populara, printre altii, domnul Tudor Miu a carei voce de o rara frumusete a impresionat juriile a mai multor concursuri la care a luat parte. A inregistrat si pe discuri la Electrecord, multe melodii populare.


  Biblioteca se afla in satul de resedinta in cadrul caminului cultural si are 8000 de volume.


Comuna Balaciu are in prezent un numar de 2 scoli,respectiv Scoala cu clasele I-VIII Balaciu si Scoala cu clasele I-IV Crasanii de Jos,unde invata un numar de 250 de elevi,din care 80 provin din comuna Sarateni.

Transportul elevilor se efectueaza cu microbuzul scolar din dotare.

Invatamantul prescolar este bine reprezentat la nivelul localitatii, in toate satele comunei functionand gradinite de copii.


     Marile evenimente din viata omului, precum nasterea, casatoria si moartea sunt insotite de ceremoniale interesante. In special nunta se face dupa un ritual respectat din generatie in generatie. S-au produs desigur multe transformari de-a lungul anilor, dar in linii mari unele obiceiuri se pastreaza si astazi, ca: galeata, caltunarii, colacerii, bradul, barbieritul mirelui. Dintre manifestarile folclorice legate de diverse sarbatori se mai pastreaza urmatoarele: luminatiile de Lasata Secului (numite dihornite), floriile, dragaica (pe cale de disparitie), colindatul de Craciun. Atat desfasurarea colindelor cat si continutul lor difera de la un sat la altul. De pilda, colindul de Mos Ajun este pe 23 decembrie, pe 24 - ziua turtelor, seara colindul in satul Balaciu, iar la Sarateni este Plugusorul. In ziua de 31 decembrie se merge cu Plugusorul mare, iar seara cu Plugusorul. In ziua de 24 decembrie se merge cu brezaia sau capra.


     In ziua de 1 ianuarie, cei mici, pana la 9-10 ani merg cu sorcova. Desi sunt legate de sarbatori religioase, aceste manifestari folclorice au un pronuntat caracter laic. Un exemplu in acest sens este scaloianul - obicei stravechi pastrat pana in zilele noastre, dar pe cale de disparitie. Din pacate, nici colindele cu continut religios, legate direct de nasterea lui Cristos nu se mai folosesc.


     Obiceiurile legate de inmormantare erau in trecut simple si saracacioase. In ultima vreme au luat o amploare nejustificata, in sensul ca se fac cheltuieli aberante din partea rudelor defunctului si aceasta in conditiile de astazi ale perioadei de tranzitie spre o economie de piata. 


     In afara de numeroase pomeniri si parastase facute cu mare cheltuiala se construiesc cavouri si monumente funerare foarte costisitoare.
Folclorul muzical se incadreaza in linii mari in specificul zonei de nord a Baraganului; zona de interferenta intre Buzau, Prahova si Valea Dunarii. Aici predominand melodiile lautaresti, mult gustate de locuitori. Faptul se explica prin detinerea majoritatii repertoriului de catre muzicantii tigani, acestia fiind concomitent instrumentisti si interpreti vocal. In repertoriul acestor muzicanti sunt prezentate unele aspecte dramatice ale existentei umane: dorul de mama, efortul parintilor de a-si creste copii si lipsa de necuviinta a acestora, infidelitatile conjugale, etc. La nunti se canta o mare varietate de melodii, productie locala sau auzite la radio si televiziune. Repertoriul contine si melodii aduse pe casete din Turcia dupa 1989.


     Ca instrumente populare se mai folosesc astazi acordeonul, contrabasul, saxofonul. Incet incepe sa dispara tambalul, fluierul si cobza. Traditionala hora care se tinea de sarbatori in fata carciumii lui Marin Simionescu a disparut de cateva decenii bune. Puternica influenta a orasului se resimte si in acest domeniu prin folosirea mijloacelor audio-video moderne.Multe din evenimentele deosebite din viata omului sunt acum inregistrate pe casete video. Sarbele, geambaralele, horele au fost inlocuite cu dansuri moderne, iar muzicantii cu aparate specializate. Desi fenomenul pare ireversibil, n-ar fi rau daca s-ar incerca revitalizarea obiceiurilor in scoli la clasele primare si gimnaziale.


Monumente istorice


In cadrul comunei Balaciu se afla cateva monumente si locuri istorice, vizitate de numerosi turisti. Astfel, exista cetatea getica de la Piscul Crasanilor, in prezent foarte putin pusa in valoare sub aspect turistic.


Biserica din satul Balaciu
Poarta hramul "Sfintul Dumitru", a fost zidita in anul 1856 de catre mosierul Matache Pitisteanu, in timpul domniei lui Barbu Dimitrie Stirbei, construita din caramida, cu un pridvor inchis cu geamuri, cu galerii sprijinite pe patru stalpi si un fronton din lemn. Turla este octogonala falsa, din lemn acoperit la inceput cu sindrila si apoi cu tabla. Biserica a fost reparata de trei ori si anume in 1893, cand i s-a inlocuit acoperisul din sindrila cu tabla, in 1920 cand s-a reinnoit pictura si ultima data cand i s-a reparat acoperisul si s-a introdus instalatia electrica.
Biserica din fostul sat Balaciu de Jos, intemeiata in 1836, refacuta de Maria, sotia lui Costache Pitisteanu, in timpul domniei printului Carol I la 1 iunie 1869.
 Poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului". A functionat ca biserica satului Balaciu de Jos pana in 1927, cand locuitorii deja se mutasera in actuala vatra a satului, ca apoi sa se transforme in schit, iar mai apoi in manastire de calugari in 1931. In aceasta perioada a detinut 150 ha de teren si padure. intre anii 1936-1939 pe langa manastire a functionat o scoala de cantareti de biserica. In 1940 manastirea a fost avariata de cutremur si in 1956 calugarii sunt alungati de regimul comunist.


Dupa 1990, prin demersurile fostului staret si cu sprijinul autoritatilor, s-a trecut la reconstructia bisericii si chiliilor, in prezent functionand ca manastire.
In vecinatatea manastirii, in anul 1993, Asociatia Fostilor Detinuti Politici (AFDP) si Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi din Romania (ASCOR), a construit un monument cu inaltimea de trei metri in cinstea ostasilor morti fara de mormant.


Vechea biserica din satul Crasanii de Jos era asezata la marginea satului, langa cimitir. Nu se stie cand a fost construita, ci doar ca era din barne de stejar iar in 1870 a fost mutata pe locul actualei biserici. Ca urmare a alunecarilor de teren din anul 1900, biserica s-a refacut cu ajutorul satenilor.


Biserica din satul Copuzu, ce poarta hramul "Inaltarea Domnului", este reconstruita in anul 1848-1856 pe locul unui schit al calugarilor fanarioti de pe mosia Calugareasca. I s-a refacut pictura in anul 2000.